Medic primar medicina generala, atestat acupunctura

Str. 9 Mai, nr. 21, sc. B, ap. 36

Piatra Neamt, 610127
RomaniaTRATAMENT CU ACUPUNCTURA AL HIPOTROFIEI STATURALE SI NANISMULU

IN LOC DE INTRODUCERE

La Caminul – Spital pentru copii cu handicap neuro-psihic sever Ungureni, judetul Bacau, Romania: in 1995 se afla in tratament cu acupunctura pentru Enurezis pacienta P.M. de 16 ani aflata in ocrotire pentru Oligofrenie gradul II si Hipotrofie staturo-ponderala, fara semne de pubertate. Cazul era cu totul deosebit:

-                            la 7 ani (1986) avea 68 cm si 10 kg;

-                            la 9 ani (1988) avea 88 cm si 12,5 kg;

-                            la 10 ani (1989) avea 88 cm si 13 kg;

In 1995 masurarea taliei a aratat 112 cm ceea ce insemna un deficit statural de 48 cm fata de inaltimea medie, de 42 cm fata de deviatia standard sau 30 cm daca se luau in calcul 2,5 deviatii standard. A aparut ideea unei incercari de corectare si in cadrul seriei de 10 sedinte de acupunctura s-au adaugat punctele .......................................................................... Surpriza a aparut dupa 6 luni cu ocazia inceperii seriei a doua de acupunctura pentru enurezis: 118 cm! Este cunoscuta marea receptivitate la tratament a copiilor. Dupa alte 6 luni = 121 cm. S-a continuat tratamentul pentru hipotrofie staturala pana la un total de 50 sedinte (5 serii desfasurate pe parcursul a 2 ani). In acesta perioada s-a adaugat si un tratament medicamentos adjuvant minim: Calciu + D2 – 20 drajee, 2 pe zi, o cura si Multivitamine 20 drajee, 2 pe zi, 2 cure.

Intre timp a aparut ideea aplicarii aceleiasi incercari si la alti pacienti si crearea unui lot de studiu care sa fie in observatie un interval minim de 3 ani.

HIPOTROFIE STATURALA este considerata “inaltimea necorespunzatoare varstei, cu 2,5 deviatii standard mai mica decat cea din tabelele care se refera la populatia infantila de aceeasi varsta si sex, din aceeasi tara, alcatuite in ultimii 20 ani (“Semne si simptome in Pediatrie” – C. Ciofu, E. Ciofu, Ed. ªtiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1982, pg. 321).

Ar trebui tinut cont de inaltimea medie a parintilor, dar in acest spital majoritatea copiilor handicapati sunt abandonati de familie, iar foile de observatie nu prevad aceste date.

In hipotrofia staturala trebuie urmarit ritmul anual de crestere prin determinari succesive. In observatia clinica se are in vedere eventuala insuficienta hipofizara sau hipotiroidia.

Ca baza de apreciere s-a folosit un tabel cu nivelul mediu de dezvoltare a copiilor de 4-19 ani din mediul urban din Romania (“Pediatrie” – Prof. Dr. M. Geormaneanu, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1983):

Tabelul 1

VARSTA	BAIETI		FETE
	M	DS	M	DS
4	100,57	4,94	90,76	4,93
5	108,36	5,34	107,72	5,26
6	114,63	5,70	113,94	5,51
7	121,19	5,64	120,41	5,54
8	126,33	5,72	125,39	5,73
9	131,47	6,18	130,69	6,13
10	136,33	6,22	136,19	6,70
11	141,04	6,56	142,40	7,45
12	146,35	7,16	148,94	7,43
13	152,55	8,41	153,85	6,73
14	159,46	9,09	157,28	6,34
15	165,92	8,57	159,12	5,96
16	171,01	7,31	159,92	5,78
17	173,30	6,66	160,53	5,85
18	174,28	6,43	160,66	5,71
19	175,05	6,10	161,06	5,56

M = medie               D.S. = deviatie standard

 

Ca material de studiu au fost folosite 2 grupe a cate 30 copii: un lot martor si un lot pentru tratat. Evident lotul luat in tratament cuprindea copii cu hipotrofie staturala importanta, vizibila. In timp, numarul copiilor din fiecare lot s-a modificat prin transferuri (4 ) si decese (5 din care 4 cu SIDA).

Intrucat in spitalul nostru se masoara inaltimea in centimetri si nu in milimetri, vor trebui acceptate cifre fara zecimale. De altfel si doza de optimism cu care s-a inceput studiul era moderata.

Nu a fost exclusa din apreciere si cresterea naturala, eventual in salturi arbitrare.

LOTUL MARTOR este format din 29 copii cu handicap neuro-psihic sever din acelasi spital alesi intamplator si toti de sex masculin (iarasi intamplator); grupul este relativ omogen, neavand probleme osoase evidente. S-a calculat deficitul statural in centimetri scazandu-se din cifra medie a copiilor normali deviatia standard (dupa tabelul 1) rezultand cifrele din tabelul 2:

 

Lotul martor                                                                          Tabelul 2

Nr.	Initialele		Talia in cm				Deficitul in cm fata de 1 DS
crt.	numelui	Varsta	initial	1 an	2 ani	3 ani	initial	1 an	2 ani	3 ani
	A.A.	8	115	115	118	118	-6	-10	-12	-17
	V.G.	9	123	123	123	123	-2	-2	-7	-12
	C.I.R.	10	135	138	142	142	0	0	0	-2
	M.V.A.	16	146	146	148	160	-18	-21	-20	-9
	L.V.	11	134	139	150	156	-1	0	0	0
	V.E.	12	137	138	144	145	-2	-6	-6	-12
	C.I.	9	108	120	123	123	-17	-10	-12	-16
	M.M.	13	130	138	144	155	-14	-12	-13	-9
	G.C.	4	130	133	136	139	-20	-24	-28	-28
10.	B.M.	9	105	105	107	107	-20	-25	-28	-32
11.	B.L.	9	120	122	124	125	-5	-8	-11	-14
12.	H.P.S.	6	100	102	115	117	-9	-14	-5	-8
13.	B.I.	9	107	107	108	110	-18	-23	-27	-29
14.	S.L.	9	95	99	103	106	-30	-37	-32	-33
15.	M.S.	9	110	112	114	117	-15	-18	-21	-22
16.	M.L.	12	110	114	119	121	-29	-30	-31	-36
17.	R.M.	16	149	152	156	160	-15	-15	-12	-9
18.	G.A.	10	129	131	135	139	-1	-4	-4	-5
19.	G.B.	10	121	123	126	129	-9	-12	-13	-15
20.	B.C.	15	151	153	156	160	-6	-11	-11	-8
21.	B.C.	17	115	124	127	129	-52	-44	-52
22.	A.A.	13	123	129	130	130	-11	-21	-27	-34
23.	L.M.	13	128	135	140	140	-16	-15	-17	-24
24.	E.M.	10	107	122	127	130	-23	-13	-12	-14
25.	B.D.	15	154	154	155	155	-3	-10	-12	-13
26.	I.F.	14	135	140	146	150	-15	-17	-18	-17
27.	D.V.	12	128	131	135	136	-11	-13	-15	-21
28.	B.M.	13	131	131	135	139	-13	-19	-22	-25
29.	N.C.	13	121	122	123	130	-23	-28	-34	-34
					media		-13,8	-15,2	-17,3	-17,7

 

Se observa ca exceptand cazurile de la numarul 3 si 5 toti bolnavii au deficit statural, in marimi variabile si in 23 cazuri acesta s-a accentuat in cei 3 ani de observatie. Acelasi lucru se remarca si global facand media. Cazul de la numarul 21 trebuia transferat la un spital pentru adulti, deci nu a fost inclus in lotul tratat.

LOTUL TRATAT a cuprins initial 30 de copii, din care au primit “cura completa” si au putut fi urmariti 3 ani un numar de 22.

Nu s-au facut investigatii radiologice ale cartilagiilor de crestere (si) pentru a nu perturba bioenergetica organismului.

 

TRATAMENTUL

1. Acupunctura

S-a imaginat un tratament prin aplicarea de ace in punctele V 11 (Dazhu) şi S 36 (Zusanli) + VB 34 (Yianglingquan) folosite in aceeasi sedinta sau alternativ, in serii de 10 sedinte in medie, pana la un numar total de 50 sedinte de tratament. Sedintele de acupunctura au fost aplicate de 3 ori pe saptamana, iar intervalul dintre serii a fost variabil. Durata totala a tratamentului a fost de asemenea variabila, intinzandu-se intre 9 luni si 2 ani.

Motivatia alegerii punctelor:

- V 11 (Dazhu) – punct Hui şi Roe; aplicat în tonifiere întăreşte oasele; în cazul de faţă a fost aplicat în dispersie !

- S 36 (Zusanli) – tonifiant al intregului organism

- VB 34 (Yianglingquan) – punct Hui şi Roe specializat pentru muşchi (şi tendoane)

2. Tratament medicamentos:

- la sfarsitul primei serii de tratament Calciu gluconic buvabil, 10 fiole, 1 la 2 zile sau Calciu + D2, 20 drajee, 2 pe zi, (dupa posibilitati);

- Multivitamine, 20 drajee, 2 pe zi, sporadic, in general insotind o serie de acupunctura.

3. Imbunatatirea climatului psiho-social

 

ANALIZA REZULTATELOR

Pentru a se putea face comparatie cu lotul martor s-a calculat deficitul statural fata de 1 deviatie standard:

Evolutia bolnavilor tratati

Tabelul 3

Nr.	Initiale			Talia in cm						Deficitul in cm fata de 1 DS
caz	nume	Sex	Varsta	initial	6 luni	1 an	1,5 ani	2 ani	3 ani	initial	1 an	2 ani	3 ani
	P.M.	F	16	112	118	121	123	125	134	-42	-34	-30	-20
	B.I.	M	9	102	105	107	112	114	118	-33	-23	-21	-21
	M.I.	M	9	96	100	100	100	104	108	-29	-30	-31	-31
	D.D.C.	M	9	105	105	105	106	107	113	-20	-25	-28	-26
	P.G.	M	8	99	99	99	100	100	102	-21	-26	-30	-33
	B.G.	M	10	108	110	112	112	116	120	-22	-23	-23	-24
	S.G.	F	14	137	144	144	151	151	153	-14	-9	-2	-1
	N.N.	M	15	138	138	140	142	143	147	-19	-24	-24	-21
	V.E.L.	F	8	92	98	98	102	102	109	-28	-26	-28	-26
10.	C.C.	F	8	100	100	100	103	106	108	-20	-24	-24	-27
11.	A.M.	F	11	112	115	117	117	120	124	-23	-24	-27	-27
12.	C.A.	F	13	120	120	120	121	123	127	-21	-27	-28	-26
13.	F.A.	M	8	100	102	105	109	110	114	-20	-20	-20	-20
14.	V.S.	M	15	126	126	127	129	133	142	-21	-27	-24	-26
15.	R.M.L.	M	8	95	100	103	104	107	115	-25	-25	-23	-19
16.	E.N.	M	9	107	110	112	114	114	121	-18	-18	-20	-18
17.	C.A.	F	11	115	117	117	118	120	125	-27	-24	-27	-26
18.	S.I.	M	16	108	112	112	112	112	120	-56	-55	-56	-49
19.	B.V.	F	9	90	92	92	96	97	99	-34	-38	-38	-42
20.	P.P.	F	17	144	144	144	144	144	144	-11	-11	-11	--
21.	B.I.	M	12	109	109	109	109	110	116	-30	-35	-41	-41
22.	M.I.	M	11	104	107	107	107	107	110	-30	-32	-37	-40
								media		-25,9	-26,2	-26,8	-26,8

 

Comparand si mediile cifrelor intre lotul martor si lotul tratat se constata o accentuare a deficitului statural la lotul martor, aspect specific in unitatile pentru handicapati.

Pentru o analiza corecta a cazurilor tratate se va lua in consideratie deficitul statural fata de 2,5 deviatii standard, lucru aratat in tabelul 4. Se constata o redresare variabila a hipotrofiei staturale in 8 cazuri (cazurile 1, 2, 6, 7, 9, 14, 15 si 18) (36,4 %) si o stationare (efect pozitiv totusi) in 5 cazuri (cazurile 3, 12, 13, 19 si 20). In celelalte 9 cazuri hipotrofia saturala si-a urmat cursul, nefiind influentata de incercarea de tratament (40,9 %).

Evolutia bolnavilor tratati 

Tabelul 4

Nr.	Initiale			Talia in cm						Deficitul in cm fata de 2,5 DS
caz	nume	Sex	Varsta	initial	6 luni	1 an	1,5 ani	2 ani	3 ani	initial	1 an	2 ani	3 ani
	P.M.	F	16	112	118	121	123	125	134	-30	-25	-21	-13
	B.I.	M	9	102	105	107	112	114	118	-14	-14	-11	-10
	M.I.	M	9	96	100	100	100	104	108	-20	-21	-21	-20
	D.D.C.	M	9	105	105	105	106	107	113	-11	-16	-18	-15
	P.G.	M	8	99	99	99	100	100	102	-13	-17	-21	-23
	B.G.	M	10	108	110	112	112	116	120	-13	-13	-10	-11
	S.G.	F	14	137	144	144	151	151	153	-5	+1	+6	+7
	N.N.	M	15	138	138	140	142	143	147	-6	-13	-14	-11
	V.E.L.	F	8	92	98	98	102	102	109	-19	-17	-18	-15
10.	C.C.	F	8	100	100	100	103	106	108	-11	-15	-14	-16
11.	A.M.	F	11	112	115	117	117	120	124	-12	-9	-17	-18
12.	C.A.	F	13	120	120	120	121	123	127	-17	-22	-20	-18
13.	F.A.	M	8	100	102	105	109	110	114	-12	-11	-11	-11
14.	V.S.	M	15	126	126	127	129	133	142	-18	-26	-24	-16
15.	R.M.L.	M	8	95	100	103	104	107	115	-17	-13	-14	-10
16.	E.N.	M	9	107	110	112	114	114	121	-9	-9	-11	-10
17.	C.A.	F	11	115	117	117	118	120	125	-9	-9	-17	-17
18.	S.I.	M	16	108	112	112	112	112	120	-45	-45	-46	-38
19.	B.V.	F	9	90	92	92	96	97	99	-25	-28	-27	-27
20.	P.P.	F	17	144	144	144	144	144	144	-2	-2	-3	-
21.	B.I.	M	12	109	109	109	109	110	116	-17	-22	-27	-28
22.	M.I.	M	11	104	107	107	107	107	110	-21	-19	-24	-29

 

Cazuri particulare:

- au fost incluse in lot 3 cazuri cu pubertate manifesta care au dat rezultate contradictorii: cazul nr. 7 = crestere staturala evidenta; cazul nr. 8 = crestere staturala redusa; cazul nr. 20 = neinfluentat.

- cazul nr. 18: Encefalopatie cronica infantila, Hidrocefalie stabilizata, Oligofrenie gr. II, Hipotrofie staturo-ponderala, picioare malformate, pubertate intarziata, cu evolutie staturala precara: 1991 – 1995 = 105 cm. In 1997 = 108 cm, in perioada martie – decembrie s-au aplicat 50 de sedinte de acupunctura in 5 serii, urmate de o stationare la 112 cm, iar dupa 3 ani se constata 120 cm (!).

- cazul nr. 9 are diagnosticul de Oligofrenie gr. II, SIDA si Ciroza hepatica.  S-a remarcat o crestere staturala brusca dupa 6 luni si un total de 17 cm in 3 ani.

- cazul nr. 15 cu Oligofrenie gr. I, Purtator HIV, Hepatita cronica, Purtator AgHbs, Anemie hipocroma secundara, Torticolis stang congenital, a progresat in urma tratamentului acupunctic.

IN LOC DE CONCLUZII

Orice acupunctor poate incerca cu schema propusa sau cu una imbunatatita, sa corecteze hipotrofia staturala la copii in perioada de crestere, chiar daca speranta este de a obtine rezultate mediocre.

Este necesar de a se lua in consideratie:

• comparatia cu tabele standard pentru populatia infantila din arealul respectiv, actualizate;
• inaltimea parintilor;
• seriile de tratament ar trebui aplicate cu alta ritmicitate (propun 3-4 pe an) si pe durata a mai multi ani;
• ar putea fi folosit si punctul VB38 (Juegu) specializat pentru boli endocrine;
• urmarirea ritmului anual de crestere in urma tratamentului (eventual in milimetri).

 

2000, mai 22